2001. április 4., szerda

Coffins of Cluj Meadows

Rezervatia Naturală Fânatele Clujului

Pentru a evita procesul de degradare a glimeelor, vă rugăm să nu urcaţi pe versanţi şi pe culmea acestora!

1. Descriere: Rezervaţia Naturală Fânaţele Clujului se află la nord de oraşul Cluj-Napoca, la o distanţă de aproximativ 6 km de marginea oraşului, la graniţa de vest a Campiei Transilvaniei. Ea a fost fondată în 1932 ca o rezervă botanică. Drumul cel mai accesibil este cel din cartierul Iris, pornind din apropierea hipermagazinului Real. Strada Valea Fânaţelor începe aproape de intersecţia străzii Oaşului cu Bulevardul Muncii, şi urcă dealul Gella (505 m) prin livezile de stat, ca apoi să coboare în Valea Caldă. De pe coama dealului ne putem bucura de o privelişte inedită: la sud se vede aproape întreg oraşul, iar spre nord putem deosebi glimeele (denumite şi copârşaie) de pe versantul sudic al dealului Bogomaia. Desemnarea ariei protejate a fost determinată de existenţa insulară a speciilor de plante xerofile, fiind rare şi protejate prin lege. Datorită profesorului Alexandru Borza, 7,5 ha de fânaţe au fost desemnate ca arie protejată încă din anul 1925, urmând ca în anul 1932 să câştige acest statut prin lege. Pe atunci Glimeea Mare şi împrejurimile au constituit această arie protejată. Zona a fost îngrădită pentru a se proteja de daunele provocate de animale şi om, au existat de asemenea panouri de avertizare şi chiar un agent de pază plătit. Alunecările de teren se pot constata și în zilele noastre, la fel și eroziunea glimeelor.


2. Ce este geomorfologia: Geomorfologia face parte din grupul ştiinţelor geografice. Ea este ştiinţa care se ocupă cu studiul formelor suprafeţei pământului a legilor genezei şi evoluţiei reliefului în toată complexitatea sa. Noţiunea de geomorfologie vine de la cuvintele greceşti gê = pământ, morphê = formă şi logos = studiu. Ea a fost folosită pentru prima dată în anul 1854 de către germanul K. Fr. Neumann. Relieful reprezintă ansamblul asperităţilor sau inegalităţilor pe care le îmbracă exteriorul scoarţei terestre. Noţiunea de relief provine de la cuvântul latinesc “relevare” = a se ridica. Se foloseşte noţiunea de relief fie atunci când ne referim la o foarte mică suprafaţă a scoarţei terestre, fie când ne referim la relieful Terrei în general, la forma geoidului sau la contrastul dintre relieful continentelor şi cel al fundului oceanului planetar. Noţiunile de bază care se folosesc în geomorfologie sunt formele de relief şi tipurile de suprafeţe de relief. Forma de relief reprezintă o configuraţie geometrică simplă sau complexă a unei porţiuni a suprafeţei terestre a cărei unitate rezultă din geneza comună a părţilor sale componente. Fiecare formă de relief se compune din suprafeţe de teren foarte variate ca înclinare şi întindere.


3. Geomorfologia glimeelor de la Cluj: Rezervatia Naturală Fânatele Clujului prezintă caracteristici geomorfologice specifice. Se află pe un teren cu denivelări ciudate, formate prin alunecări de teren. Conform studiilor geomorfologice, acestea s-au format astfel: straturile superioare de nisip au lăsat apa să se înfiltreze sub ele, până la straturile inferioare de lut (care au respins apa, devenind astfel alunecoase), permițând stratului superior de nisip să se deplaseze spre vale. Astfel terenul este acoperit de denivelări: glimee numite și "sicrie" (copârşaie) de către localnici. Aceste structuri geomorfologice sunt tipice zonei din jurul Clujului, și alunecările de teren denumite glimee sunt cel mai des întâlnite pe Fânaţele Clujului. Sunt atât de caracteristice, încât părintele geologiei din Transilvania, profesorul universitar dr. Cholnoky Jenő, a studiat în această zonă toate tipurile acestor glimee. "Copârşaiele" de pe Fânaţele Clujului sunt orientate pe o axă de la est la vest. Versanţii sudici care sunt încălziţi de soare şi sunt şi mai abrupţi adăpostesc comunităţi stepice de colilii şi tufărişuri xerofile. Pe versantului sudic al Glimeei Mari, unde s-au format condiţii aride cu un microclimat călduros, s-a stabilit o vegetaţie tip pionier, rezistentă la condiţii aride, caracteristică condiţiilor de semi-deşert. Acoperirea acestei vegetaţii este una redusă, şi există suprafeţe descoperite, unde fenomenele de eroziune sunt active. În adânciturile dintre glimee au apărut iazuri temporare sau permanente. Apa din aceste iazuri este putin sărată, sarea fiind diluata dintre straturile de argilă.




4. Geobotanica Fânațelor: Fânaţele Clujului reprezintă una dintre cele mai interesante rezervaţii botanice, cu o floră extrem de variată. Aici există peste 450 de specii de plante de stepă. În rezervaţia Fânaţele Clujului – perimetrul Copârşaie, s-au identificat două tipuri de vegetaţie, în funcţie de microclimatul impus de orientarea versanţilor. Vegetaţia xerofilă, cu predominarea coliliilor (Stipa lessingiana, Stipa pulcherimma şi Stipa capillata), se instalează pe faţada sudică, cu un excedent hidric care scade sub 100mm/an. Pe versantul nordic, umbrit, evaporaţia scade, iar cantitatea de precipitaţii este mai insemnată, de unde un excedent hidric mai important, un microclimat care a favorizat instalarea unei vegetaţii de tip mezofil, bine închegată, cu ierburi robuste în amestec cu arbori şi arbuşti şi cu plante caracteristice pădurilor şi poienilor din păduri: corn (Cornus mas), soc (Sambucus nigra), păducel (Crataegus monogyna), măceş (Rosa canina), porumbar (Prunus spinosa), curpen (Clematis vitalba), etc. Un important rol în diferenţierea covorului vegetal îl au factorii microclimatici, care au dus la individualizarea unor ochiuri de stepă atipică în aceasta zona colinară, pe pantele cu expoziţie sudică, beneficiind de un climat care a permis conservarea unor relicte din perioada xerotermică postglaciară. (Sursa: Florentis)


5. Zoogeografia zonei: Pe teritoriul rezervaţiei Fânaţele Clujului se încrucişează limitele de răspândire mondială pentru două specii faunistice: limita sudică a broaştei de mlaştina (Rana arvalis) şi limita sud-estică a pitulicei verzi (Phylloscopus trochilus). În ultimele decenii s-au colonizat specii noi, cele mai comune fiind cerbul lopătar (Dama dama) şi fazanul (Phasianus sp.). Iarna extremă din 1954, cu stratul de zăpadă extrem de înalt (în unele locuri 4-6 m) a dus la dispariţia a numeroase exemplare de raţe şi gâşte sălbatice, iepuri, mistreţi. În rezervaţia Fânaţele Clujului trăieşte o specie unică de viperă de fâneaţă (Vipera ursinii rakosiensis). În prezent, există conform cercetărilor o singura populaţie de viperă de fâneaţă, formată din 93 de exemplare. Este foarte căutată de către braconieri, dar acest areal are deocamdată un atuu prin prisma izolării sale şi prin slaba sa popularizare. Să sperăm ca braconajul va dispărea odată cu protecţia acestei zone şi luarea măsurilor pentru conservarea speciilor floristice şi faunistice unice sau foarte rare cantonate în aceste locuri. (Sursa: Florentis)




6. Earthcaching la Fânațele Clujului: Vă invităm să vizitați această rezervație naturală de interes național și internațional. Vă rugăm să nu lăsați urme ale vizitei și să nu luați nimic de aici în afară de fotografii. Nu vă urcați pe glimee. Pentru a autentifica vizitarea acestui cache vă rog să răspundeți prin email la cele trei întrebări de mai jos și să postați în log o fotografie cu voi la coordonatele acestui cache, având în spate panoul intitulat Pajisti xero-mezofile și Glimeea Mare (pentru model vezi prima poză). 1. Ce înălțime credeți că au arbuștii din jurul Glimeei Mari? [a. 1-2 metri] [b. 3-4 metri] [c. 5-6 metri] 2. La cât estimați înâlțimea maximă a glimeei mari? [a. 35 metri] [b. 50 metri] [c. 75 metri] 3. Pe care versant al glimeelor ați observat o vegetație mai abundentă? [a. nord] [b. sud] [c. est] [d. vest].

__________________________________________________________________


Fânatele Clujului Nature Reserve


In order to avoid degradation of the humps, please do not climb on their slopes!

1. Description: The Nature Reserve Fânaţele Clujului is located 6 km North from the city Cluj-Napoca, at the western boundary of the so called Transylvanian Plain (Câmpia Transilvaniei). It was founded in 1932 as a botanical reserve. The most simple way to get there is a road that starts near Real hypermarket, in Iris neighborhood. The street begins near the intersection of Oasului Street with Muncii Boulevard it climbs Gella Hill (505 m) through the orchards, then descend into the Valea Calda Valley. From the crest of the hill we can enjoy an unusual sight: the view of almost the entire city to south and on the other side the humps (called also coffins) on the southern slope of Bogomaia Hill. Designation of protected area was determined by the existence of islands of rare and protected xerophyte plant species. Thanks to Professor Alexandru Borza, 7.5 ha of meadow have been designated as protected area since 1925, in 1932 gaining this status by law. At that time only the Glimeea Mare (Large Hump) and surroundings were the protected area, the area was fenced to protect it from damage caused by animals and humans, there were also warning signs and even had a paid security guard. Landslides can be found in our days, as well as erosion of humps.

2. What is geomorphology: Geomorphology is part of the geographical sciences. It is the science that deals with the study of Earth's surface forms the genesis and evolution of the relief laws in all its complexity. Geomorphology notion comes from the Greek words ge = earth, morph = shape and logos = study. It was first used in 1854 by German K. Fr. Neumann. Land relief is all roughness and inequalities of Earth's outside crust. The concept of land relief or terrain comes from the Latin word "levo-relevo" = to rise. We use the notion of land relief when we refer to a very small area of Earth crust or when it comes to Earth in general, the shape of the geoid or topography contrast between the continents and the bottom of the ocean. Basic concepts used in geomorphology are the landforms and types of surface relief. Form of relief is a simple or complex geometric configuration of a portion of the earth's surface whose unity resulting from common genesis of its component parts. Every form of relief surface is composed of very varied terrain and tilt tension.



3. Geomorphology of Cluj humps: Fânatele Natural Reserve has specific geomorphological features. It is a strange, uneven terrain, formed by landslides. According to geomorpho-logical studies, they were formed this way: the upper layers of sand have left the water to seep under them to lower layers of clay (which rejected the water, making it slippery), allowing the top layer of sand to move toward valley. This land is covered with bumps called "coffins" (coparsaie) by locals. These geomorphologic structures are typical for the area around Cluj, and landslides are most often encountered at Fânaţele Cluj. There are so characteristic that the founder of Transylvanian geology, Ph.D. Professor Jenő Cholnoky, studied in this area all these humps. "Coffins" on Fânaţele Cluj are oriented on an axis from east to west. Southern slopes are warmed by the sun and are steeper, they host steppe feather grass communities and xerophyte shrub. On the southern slope of the so-called Big Hump where arid conditions have formed a warm microclimate, lives a pioneer type of vegetation, resistant to arid conditions characteristic to semi-desert conditions. This is a low vegetation coverage, and there are still areas where erosion phenomena are active. In the recesses between humps appeared temporary or permanent ponds. Water in these ponds is a little salted, the salt being diluted between layers of clay.



4. Fânaţele's Geobotany: Fânaţele Clujului is one of the most interesting botanical reservations, with an extremely diverse flora. Here there are over 450 species of plants of the steppe. The reserve Fânaţele Clujului - Coffins area were identified two types of vegetation, depending on the orientation imposed by the environment slopes. A xerophile vegetation - with the predominance of feather grasses (Stipa lessingiana, Stipapulcherimma and Stipa capillata) - is installed on the south side, with a fluid exceed that falls below 100mm/year. On the shady northern slope, where evaporation decreases and the amount of precipitation is more significant, thus excess fluid is higher, is a microclimate that favored the installation of a well knit type mesophilic vegetation, with robust herbs mixed with trees and shrubs and with characteristic plants and forest clearings of the forest: European Cornel (Cornus mas), elderberry (Sambucus nigra), hawthorn (Crataegus monogyna), dog rose (Rosa canina), blackthorn (Prunus spinosa), tendril (Clematis vitalba), etc. An important role in differentiating the vegetation cover have the microclimatic factors, which led to the individualization of an atypical mesh of steppe vegetation, on southern slopes of the humps, enjoying a climate that allowed the preservation of relics from the xerothermic Post-Glacial times. (Source: Florentis)



5. Zoogeography of the area: Cluj Fânaţele's territory is crossed by the worldwide spread limits of two species : here is the southern boundary of the Moor Frog (Rana arvalis) and south-eastern limit of the Willow Warbler (Phylloscopus trochilus). In recent decades new species have been colonized, and most commonly Fallow Deer (Dama dama) and Pheasant (Phasianus sp.). Extreme winter of 1954, with very high snow cover (4-6 meters in some places) has led to the extinction of numerous specimens of wild ducks and geese, rabbits, wild boars. In Fânaţele Clujului Reserve lives a single species of meadow viper (Vipera ursinii rakosiensis). Currently, according to research, there is a population consisting of 93 vipers.They are highly sought by poachers, but the area still has an advantage in terms of its isolation and its poor publicity. Let us hope that poaching will disappear due the protection of this area, and steps will be taken to conserve unique or very rare stationed species of flora and fauna in these places. (Source: Florentis).


6. Earthcaching at Fânaţele Clujului: We invite you to visit this natural reserve of national and international interest. Please do not leave traces of the visit and do not take anything except photographs. Do not climb the humps. To log your visit you should answer by email to the three questions below and post a photo of you taken at the given coordinates with the Xero-mesophilic Meadows panel and the Big Hump behind you (see the first picture). 1. How tall you think the shrubs are around Big Hump? [a. 1-2 meters] [b. 3-4 meters] [c. 5-6 m] 2. Estimate the maximum height of the Big Hump? [a. 35 meters] [b. 50 meters] [c. 75 meters] 3. On which side of the humps have you noticed a more abundant vegetation? [a. North] [b. South] [c. East] [d. West].

Nincsenek megjegyzések: